One more smile upon my face

August 12, 2011

One more smile upon my face

E greu sa zambesti…mai ales daca esti intr-o zi din aceea in care totul merge exact pe dos.Trebuie sa recunosc ca azi am avut o astfel de zi,in care n-am putut face nimic ptr. ca pur si simplu nu era bine.Exemplu?Okay…pai..daca vroiam sa iau un pahar ptr. a-l umple cu apa trebuia sa-l tin cu ambele maini , caci altfel ramaneam doar cu cioburile sau…daca vroiam sa ascult o melodie ma trezeam ca am dat sa vad un film.Cred ca am probleme cu creierul :-?…poate a fost un razboi intre emisfera dreapta si emisfera stanga…ca stolurile acelea de ciori…am admirat astazi 2 asemenea stoluri si mi-a sarit gandul la ele.Sa povestesc si asta,si asa nu prea am ce face decat sa stau calma si sa pierd vremea…asa nu distrug nimic(sper ca nu o sa sparg tastatura).Deci(sau sa-i sara butoanele ca din senin,ar fi ceva)eram in gradina(ma refeream la tastatura mai devreme 😀 logic)si ma uitam dupa avioane-ultima mea ocupatie interesanta-si la un moment dat vad un stol nici mare,nici mic,de ciori[pasarile acelea negre care ni se par hidoase],sa fi fost vreo 20-30.Planau linistite lasandu-se purtate de curentii de aer si de vantul linistit si atat de racoritor pentru mine.Gandul mi-a zburat si el la avioane,aeroplane,nave spatiale,si apoi parasute.Infinitatea cerului,huruitul avionului si infimele secunde ce ma despart de libertatea absoluta(acum ma aflam la cel putin 4000 de metri altitudine),caci doar asa pot descrie senzatia ce te domina in momentul in care doar aerul te sustine,iar gravitatia iti demonstraza ca nu vrea sa  te cedeze universului,ci te atrage srpe pamant,iti reaminteste ca tu esti doar o simpla creatura pamanteana.O simpla si uimitoare creatura pamanteana.Ei,si cand eu ma luptam cu realitatea,apare un alt stol de pasari negre(cred ca in lumea lor sunt ca “oamenii negrii” ai nostri),mult mai mare,inalt,lat(nu prea stiu sigur cum sa-l descriu,cred ca o sa ma rezum la cifre)de vreo 90-100 de ciori,poate mai multe,nu prea o am cu numaratul.Si a urmat ciocnitura.In acel moment pot spune ca am ramas stupefiata.Nu credeam ca 2 “trupe” de innaripate ma vor face sa realizez ca noi,oamenii,suntem atat de “copy-paste”.Avioanele noastre parca sunt umbrele acestor pasari.In momentul intalnirii fiecare si-a gasit alt loc,nici un fel de ciocniri adevarate,ca o autostrada din mijlocul unui oras mare.Doar ca nu chiar atat de prost organizata ca cele din tara noastra.Si dupa ce s-au invartit 2-3 minute impreuna,s-au salutat:”Ceau!Ce mai faci?!”(cred),cele doua stoluri au planat in directii opuse,de parca nimic nu s-ar fi intamplat.Oricum,mi-au oferit un spectacol superb.In orice caz m-a relaxat f. mult parada lor .:DDar n-am sa ma apuc sa filmez ciorile ca unii indivizi.In fine,e si asta o alta ocupatie interesanta .Neah!!Nu ptr mine.
Mda…si ce repede am ajuns de la o “worst day” la parasute,ciori etc.Asta dovedeste clar ca sunt o fata plina de idei si deci…am o minte complicata,cam prea complicata,dar viata ma intrece :P.
Anyway stiu ca nu prea exista legatura intre titlu si continutul acestei postari ,dar mai folositi-va si voi imaginatia ,inchipuindu-va ca exista.Abstarct!:D

                   Have a nice day!                                

                                                           ~ilu’~~

Permalink